Obiceiuri si traditii tiganesti

„De cele mai multe ori sunt marginalizaţi de societate, sunt consideraţi hoţi, sunt arătaţi cu degetul pe stradă. Majoritatea oamenilor se grăbeşte să îi condamne, însă puţini sunt cei care le cunosc trecutul, obiceiurile, tradiţiile şi modul de viaţă. Ei sunt ţiganii tradiţionali, care locuiesc la periferiile oraşelor, în cartiere formate numai din membri de etnie rromă şi care se ghidează după regulirochiifustedans2

fusterochii5dans8dans8frumusetefruseetetiganeasca

specifice etniei.

„Umblau cu căruţele, dar nu aveau corturi. Când ploua, dormeau în căruţele lor cu coviltir. Vara, pe timp frumos, dormeau unii sub căruţă, alţii – sub cerul liber, iar cei mai bătrâni – în căruţă, pe perne. Iarna, îşi lua fiecare familie o casă cu chirie de la ţărani. De obicei, stăteau la aceeaşi gazdă care i-a ţinut şi cu un an în urmă. Nu umblau pe departe, se duceau mai mult prin satele
unde erau cunoscuţi. De pe acolo nu-i alunga nimeni. Mai mult, sătenii îi aşteptau în fiecare an pe aceeaşi vreme cu lucrul… Făceau lucrări de fierărie, dar prelucrau şi arama, legau care şi
căruţe, potcoveau cai şi boi, confecţionau căldări de aramă şi toate cele de trebuinţă ţăranului în gospodărie şi la câmp, ori reparau ce era stricat. Femeile brodau ii pentru ţărănci, torceau lâna, făceau ciururi şi mai ajutau şi la câmp. Cele bătrâne descântau. Se zice că făceau lucru adevărat”, scrie profesorul hunedorean Costică Băţălan în cartea sa, „Nestemate din folclorul rromilor” (Rromane Taxlaja), despre viaţa rromilor nomazi.
Una dintre comunităţile de rromi nomazi (tradiţionali) care locuiesc pe teritoriul judeţului Hunedoara se află la Orăştie. Câteva familii de rromi s-au stabilit aici la începutul anilor ’70. „Pe
vremea aceea, rromii nu erau primiţi oriunde. Foarte puţine oraşe acceptau comunităţi de rromi. În Orăştie, primarul de atunci i-a lăsat să se instaleze la marginea oraşului, în Dealul Bemilor,
unde stau şi astăzi, pentru a nu-i deranja pe ceilalţi locuitori din oraş”, explică Rafael Şandor, profesor de limba rromani la şcoala „Dr. Aurel Vlad”.
Lina Rostaş (foto) s-a mutat în Orăştie în ’69, din Satu Mare. Femeia spune că, în ciuda greutăţilor pe care rromii le întâmpinau în perioada comunismului în relaţia cu autorităţile statului, pe atunci
se trăia mai bine. Erau negustori de cai şi căldări, dar lucrau şi la câmp. „Lucram la Colectiv, aveam averi şi pământ, dar ne-or luat tot. Am rămas fără cai şi aur şi zestre. Veneau la cinci
dimineaţa şi ne luau tot. După aia Colectivul s-a închis şi nu mai aveam unde să muncim”, povesteşte Lina. Femeia locuieşte împreună cu familia în Orăştie, într-o casă micuţă, dar
cochetă. Are şapte copii: trei băieţi şi patru fete. Bărbaţii sunt plecaţi la muncă, pentru a aduce bani în casă, iar femeile se ocupă de tot ceea ce înseamnă gospodărie.

Familia are importanţă primordială în comunităţile de rromi

Romii au reprezentat întotdeauna o comunitate cu o cultură originală şi cu o strategie de viaţă de tip simbiotic, caracterizată prin marginalizare, oprimare, menţinere în profesii marginale,
discriminare, sărăcie. Strategia de viaţă a comunităţii rrome a prezentat avantajul de a supravieţui secolelor de discriminare, marginalizare şi prigoană, dar a devenit şi o barieră în calea modernizării. Încă din istorie, aceste comunităţi şi-au dezvoltat un set de obiceiuri
legate de evenimentele importante ale vieţii, cât şi o producţie artistică de tip folcloric specifică. Dar cea mai mare importanţă din viaţa ţiganilor o are familia. Totul gravitează în jurul familiei:
relaţii sociale şi economice, educaţia şi transmiterea meşteşugurilor şi tradiţiilor, securitatea şi protecţia individului. Din această cauză, căsătoria în comunităţile rrome se face la vârste fragede:
17-18 ani pentru băieţi şi 13-15 ani pentru fete. Căsătoria timpurie la rromi rezidă din tradiţia veche indiană, tipurile de căsătorii fiind ierarhizate de Codul lui Manu. „Cui îi place fata asta
şi are copil mic, face legământul şi la 15 ani se mărită. Dar băiatul trebe să fie la fel ca ea”, povesteşte Lina Rostaş. În căsătoriile între rromi se respectă decizia părinţilor. De multe ori, copiii nu se cunosc, nu s-au întâlnit niciodată până în momentul căsătoriei. Părinţii sunt cei care aleg partenerul copilului, care întotdeauna trebuie să fie de acelaşi rang. La peţit mergeau toţi părinţii. „Socrii mici” merg să vadă dacă e fată bună şi harnică. Şi dacă le plăcea şi le-o dădea, după aia cumpărau porc, viţel, băutură şi mergeau la peţit. Şi făceau petrecere mare”, spune ţiganca. „Eu m-am măritat la 19 ani. Nunta mea a ţinut două – trei ceasuri, nu ca acuma o
noapte întreagă. Uite aşa cum îi acolo (n.r. în iarbă), puneam perini, aduceam blide şi acolo ţineam, numai cu rudele apropiate. Eu l-am cunoscut pe bărbatu-meu că a crescut cu mine în şatră”, îşi descrie Lina nunta.
De asemenea, în familiile de rromi s-a pus dintotdeauna accent pe stabilitatea căsătoriei. Odată legat jurământul, bărbatul se poate despărţi de femeie doar în două situaţii: dacă timp de şapte
ani femeia nu i-a dăruit bărbatului niciun copil sau dacă, timp de 11 ani, femeia a născut numai fete, niciun băiat. În alte situaţii, divorţul este interzis. La fel sunt interzise şi căsătoriile între fraţi, însă mai sunt practicate căsătoriile între rude de gradul al doilea sau mai îndepărtate.

Primatul bărbatului în cultura rromilor

În cultura rromilor, bărbatul este capul familiei, el este cel care aduce banii în casă, iar femeii îi revin toate celelalte treburi gospodăreşti, de la tăiatul lemnelor, până la curăţenie şi gătit. Femeia este considerată „spurcată”, motiv pentru care femeia nu are voie să ia apă din vas dimineaţa, înaintea bărbatului, ca să se spele, pentru a nu spurca apa. De asemenea, este interzis ca femeia să treacă prin faţa cailor legaţi la căruţă sau prin faţa unui bărbat străin, îmbrăcată sumar. În acest caz, femeia îi spune bărbatului „întoarce- te, frate”. Potrivit profesorului Costică Băţălan, ceea ce denotă că femeia este impură este expresia pe care bărbaţii rromi o rostesc când vorbesc
despre femei: „nevastă-mea, să ierţi”. De asemenea, după ce a născut un copil, timp de şase săptămâni, femeia nu are voie să meargă la fântână sau să iasă între animale sau oameni. În toată această perioadă, ea mănâncă din aceeaşi farfurie şi bea din aceeaşi cană. Descrişi, cel mai adesea, prin termeni care ţin de social şi economic, decât prin trăsăturile lor culturale, rromii rămân o mare necunoscută pentru majoritatea populaţiei României. Ei fac parte dintre minorităţile transnaţionale care nu posedă un teritoriu de origine şi care împrumută din
culturile şi caracteristicile ţărilor în care trăiesc. Conştiinţa lor colectivă este de aceea diferită de cea a altor minorităţi, constând într-un mod de viaţă distinct şi în apartenenţa la grupuri informale.”

Cîteva cuvinte despre nunta la ţigani

„Spre deosebite de alte grupuri sociale, ţiganii nu prea acceptă oficializarea unei relaţii între ţigani şi persoane din afara etniei. În cazul în care un bărbat ţigan se căsătoreşte cu o fată din afară comunitatea acestuia poate să o accepte cu condiţia să se adapteze modului lor de viaţă. În mod normal, însă, este interzis ca o femeie ţigancă să îşi ia soţ care nu este ţigan.

Primul pas în realizarea căsătoriei este alegerea miresei. Este interesant că aspectul fizic este mai puţin important, în schimb sănătatea, virilitatea, manierele, caracterul si prestigiul in cadrul comunitatii sînt mult mai importante.

Pentru multe triburi de ţigani părinţii sînt cei care aleg mirese pentru copiii lor, şi încă de la vîrste mici. Ei consideră că este dreptul lor să găsească o mireasă potrivită pentru copil. Baiatul incepe prin a face curte şi în cazul în care cuplul este de acord să se căsătorească se face un schimb de cadouri cu valoare mică, simbolică. Tradiţiile ţiganilor o evaluare a miresei, adică o plată efectuată de către mire către familia miresi. Plata va compensa pentru pierderea fiicei şi este garantul unui comportament decent faţă de aceasta. După ce famiile cad de acord urmează o petrecere formală cu muzică şi dansuri.

De-a lungul timpului unele cupluri nu au fost de acord cu regimul impus de comunitate şi au fugit. Cei care s-au decis să se întoarcă au fost (de obicei) acceptaţi de comunitate în schimbul unei amenzi modice.

De obicei fata se mută în casa soţului după căsătorie, ea urmează să înveţe de la mama băiatului ce trebuie făcut pentru a avea grija de casă. Tinerii căsătoriţi nu se mută în casa noua pînă nu au primul copil, de asemenea nu se pot striga unul pe celălalt ca soţ sau soţie ci doar folosind prenumele pînă nu se naşte primul copil.”fustagipsyfusterochii5fustegalbene

corttiganescrochietiganeasca

rozrozrosualbafrumuste6gipsyverderosu

rochii-tiganesti1veseliegipsytigancifrumoaserochietiganeascatiagncafrumoasadanstiganesc3rochii-tiganesti1veseliegipsygypsy2veseliecantec-tiganesc5veseliegipsyverderosufustegalbenefustagipsyfusterochii5splendoarefrumusetegipsyfrumuste6gipsyfrumusete

porttiganescobiceiurigipsytigancifrumoase

Anunțuri

Despre bogdanapovestiri blog bogdanahelp wordpress

doar eu
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

152 de răspunsuri la Obiceiuri si traditii tiganesti

  1. si barbata-miu tot asa imi spune sa stiti nici el nu crede in asa ceva

  2. Cand le primiti ,aruncati-le la ghena, este cam dubios.

  3. Multumesc!
    Sa stiti ca este impresionanta durerea fanilor!
    A oamenilor in general, oamenii cauta fiecare ca sa-si
    i-a ramas bun fiecare in felul lui!
    Unii posteaza pe facebokk , pe bloguri, unii se roaga, unii se duc cu flori la el la vila in Londra, foarte multa lume recationeaza la durerea mortii lui pe neasteptate, nu uitati George Michael era un fenomen!
    De aceea milioane de oameni asteapta funeraliile!
    Sa va faceti un blog, pe WordPress, este o idee buna si nu va faceti probleme toate comentariile spam sunt blocate automat.
    Postati pe blog colectia dvs de obiecte traditionale din Ardeal este foarte frumoasa!

  4. A fost un nume domana!
    George Michael a fost un fenomen!
    L-au iubit generatii de oameni!
    Este normala reactia miilor de fani!
    Este impresionanta durerea miilor de oameni!
    Am intrat pe blocul cu concertele si pozele lui George Michael, doamna, mii de oameni il plang!

  5. Este modul meu de a aduce un omagiu pentru muzica lui George Michael

  6. Da….m-au impresionat imaginile , pe unele nu le vazusem niciodata de la concertele lui!

  7. MONICA zice:

    AM CITIT TOATE POVESTILE TALE DE PE GARBO.RO TOATE POVESTILE TALE DIN FORMULA AS, TOATE POVESTILE TALE DIN PRACTIC IN BUCATARIE RETETELE SI TOATE POVESTILE TALE DE LA CLICK PENTRU FEMEI, SUPER SA STII!

  8. MONICA zice:

    POT SA-TI SPUN HORTENSIA CA SI GRADINIA TA LITERARA CU HORTENSII ROZ?

  9. MONICA zice:

    SA CITESTI CIUMA DE ALBERT CAMUS ESTE SENZATIOANAL!

  10. MONICA zice:

    DACA MERGEM IN CISMIGIU SI CERSIM CRED CA ADUNA,M BANII PENTRU LONDRA SA STII MERGEM IMPRAUNA, AVEM SANSE?
    EU IMI PUN O PALARIE ROZ TU ITI IEI O BASMA ROSIE MAI GIPSY ASA SI NE DA SI NOUA LUMEA BANI PENTRU LONDRA?

  11. MONICA zice:

    SA STII CA TOATE HAINELE PRIMITE SUNT DE FIRMA, IMIA LEGE NUMAI LUCRURI DE FIRMA DE-ASTA IMI PARE RAU CA SA LE ARUNC, ESTE FOARTEINSISTENTA.

  12. MONICA zice:

    SA -MI DETALIEZI SI MIE PSLAMIOI TE ROG, PENTRU FIECARE SAU IN MARE.

  13. MONICA zice:

    IMI APRE FOARTE RAU CA SA ARUNC HAINELE FIIND SI SCUMPE SI SA STII CA SUNT FOARTE FRUMOASE, DEVINE INSISTENTA , LA MODUL CA MA REFUZI, DAR TE ROG FRUMOS, BLA BLA BLA
    ESTE FOSTA COLEGA DE FACULTATE.

  14. MONICA zice:

    PRIETENIE CU SUISURI SI CVOBORASURI SUNTEM VECINE LA CATEVA BLOCURI

  15. MONICA zice:

    DE FIECARE DATA TINE MORTIS SA NE DAUCA CEVA MIE SI SOTULUI MEU, ZAHAR, ULEI, HAINE, O CANA NICIODATA NU VINE CU MANA GOALA.

  16. MONICA zice:

    CE TRATAMENTE STE CAELA NATURIST PENTRU SONUZITA ESTE DIFERIT DE CEL PRESCRIS MIE

  17. MONICA zice:

    SINUZITA CRONICA
    ALERGIA MEA ESTE LA POLEN DE FLORI, TEI

  18. MONICA zice:

    ALERGICA LA DETREGENTI DE AICI AM FACUT ALERGIA, AM SPALAT FOARTE MULT MANULA INTR-O ZI SI AM INHALAT MIROSUL DETERGENTULUI AM MARI PROBLEME CU ALERGIA

  19. MONICA zice:

    AS VREA SA PUTEM MERGE IN LONDRA SA STII, AI DREPTATE CA TREBUIE UN GRUP ORGANIZAT, ITI TREBUIE BANI SI SA MANANCI PE ACOLO SA STAI PE UNDEVA.

  20. MONICA zice:

    N-AM FOST NICIODATA NICI EU, NICI SOTUL, BAIATUL MEU A FOST PLECAT IN POLONIA ATAT.

  21. MONICA zice:

    AM CITIT TOT CE ESTE SCRIS DE TINE PRIN TOATE REVISTELE DAR CUM AI SCRIS DEPSRE GEORGE MICHAEL ESTE IMPRESIONANT SA STII!FELUL IN CARE AI SCRIS ESTE DEMENTIAL

  22. MONICA zice:

    FELUL IN CARE POTI SA AJUNGI LA SUFELTUL UNUI OM DIRECT ESTE IMPRESIONANT

  23. MONICA zice:

    IMI PLACE SATULA STA STOENESTII DE ARGES AM CITIT POVESTEA EU CUNOSC RUCARUL CA ZONA SI TARGOVISTE, AM TRECUT VENIND DIN PREDEAL.

  24. MONICA zice:

    DESPRE MANASTRIREA MRACONIA NU AM AUZIT NICIODATA SA STII DAR DESPRE CLISURA DUNARII DA PORTILE DE FIER DA!

  25. MONICA zice:

    ESTE FOARTE FRUMOS MAI ALES VARA CUM AI SPUS.

  26. MONICA zice:

    O SA -TI SPUN HORTENSIA, EXACT CA GRADINTA TA CU HORTENSII.
    TE PUP
    MONIK

  27. Si daca le are cu netul de-aia nu mai puteti dvs

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s